69. Ghicitoarea Ghergană


Cartea întâia a regilor” din Biblie, capitolul 28 “Saul la vrăjitoarea din Endor” redă cererea lui Saul, primul rege al Evreilor vechi, de a întâlni în ajunul unei mari bătălii cu Filistenii fantoma / ginul profetului Samuel, recent decedat (procedeu efectuat prin invocarea sufletului aceluia, pe baza utilizării energiei umane din zonă, persoanele având potenţialul respectiv putând fi chiar posedate):
“3. Murind Samuel, l-a plâns tot Israelul şi l-au îngropat în Rama, cetatea lui. Saul însă izgonise pe cei ce chemau morţii şi pe ghicitori din ţară.
4. S-au adunat deci Filistenii şi s-au dus de şi-au aşezat tabăra la Şunem; şi-a adunat şi Saul tot poporul lui Israel şi şi-a aşezat tabăra pe Ghilboa.
5. Văzând însă Saul tabăra Filistenilor, s-a spăimântat şi s-a tulburat tare inima lui.
6. Şi a întrebat Saul pe Domnul, dar Domnul nu i-a răspuns nici în vis, nici prin Urim, nici prin prooroci.
7. Atunci Saul a zis slugilor sale: ‘Căutaţi-mi o femeie vrăjitoare, ca să merg la ea s-o întreb’. Iar slugile i-au răspuns: ‘Este aici în Endor o femeie vrăjitoare’.
8. Apoi şi-a dezbrăcat Saul hainele sale şi a îmbrăcat altele şi s-a dus el însuşi cu doi oameni şi au venit la femeie noaptea; şi i-a zis Saul: ‘Rogu-te, ghiceşte-mi chemând un mort şi scoate-mi pe cine îţi voi spune eu!’
9. Dar femeia i-a răspuns: ‘Tu ştii ce a făcut Saul, cum a alungat el din ţară pe cei ce cheamă morţii şi pe ghicitori. Pentru ce dar întinzi tu cursă sufletului meu spre pieirea mea?’
10. Şi s-a jurat Saul pe Domnul, zicând: ‘Viu este Domnul, nu vei suferi nici un necaz pentru fapta aceasta’.
11. Atunci femeia a întrebat: ‘Pe cine să-ţi scot?’ Răspuns-a el: ‘Pe Samuel să mi-l scoli!’
12. Când a văzut femeia pe Samuel, a răcnit tare. Apoi întorcându-se femeia către Saul, a zis: ‘Pentru ce m-ai amăgit? Tu eşti Saul’.
13. I-a zis regele: ‘Nu te teme. Spune-mi ce vezi?’ Şi răspunzând, femeia a zis: ‘Văd parcă un dumnezeu, ieşind din pământ’.
14. ‘Ce înfăţişare are?’ a întrebat-o regele. Ea a răspuns: ‘Iese din pământ un bărbat foarte bătrân, îmbrăcat cu o haină lungă’. Atunci a cunoscut Saul că acela este Samuel şi a căzut cu faţa la pământ şi s-a închinat.
15. A zis Samuel către Saul: ‘Pentru ce mă tulburi, ca să ies?’ Iar Saul a răspuns: ‘Îmi este tare greu; Filistenii se luptă împotriva mea, iar Dumnezeu S-a depărtat de mine şi nu-mi mai răspunde nici prin prooroci, nici în vis, nici în vedenie; de aceea te-am chemat, ca să mă înveţi ce să fac’.
16. A zis Samuel: ‘La ce mă mai întrebi pe mine, dacă Domnul S-a depărtat de tine şi S-a făcut vrăjmaşul tău?
17. Domnul face ceea ce a grăit prin mine: Va lua Domnul domnia din mâinile tale şi o va da lui David, aproapele tău.
18. Deoarece tu n-ai ascultat glasul Domnului şi n-ai împlinit iuţimea mâniei Lui asupra lui Amalec, de aceea Domnul face aceasta cu tine acum.
19. Şi va da Domnul pe Israel împreună cu tine în mâinile Filistenilor; mâine tu şi fiii tăi veţi fi cu mine şi tabăra lui Israel o va da Domnul în mâinile Filistenilor’.
20. Atunci Saul a căzut deodată cu tot trupul său la pământ, căci se spăimântase grozav de cuvintele lui Samuel; afară de aceasta şi puterile îl părăsiseră, căci nu mâncase pâine toată ziua aceea şi toată noaptea.
21. Şi s-a apropiat femeia aceea de Saul şi văzând că este tare înspăimântat, a zis: ‘Iată roaba ta a ascultat glasul tău şi şi-a pus viaţa în primejdie şi a împlinit porunca ce i-ai dat.
22. Rogu-te dar acum, ascultă şi tu glasul roabei tale; îţi voi aduce o bucăţică de pâine; mănâncă, să prinzi putere, ca să pleci la drum’.
23. Dar el n-a voit, ci a zis: ‘Nu voi mânca!’ Şi au început slugile lui să-l îndemne, precum şi femeia; şi el a ascultat glasul lor şi s-a sculat de la pământ şi a şezut pe pat.
24. Iar femeia avea la casa ei şi un viţel îngrăşat şi s-a grăbit să-l taie; apoi, luând făină, a frământat şi a copt azime.
25. Şi a pus înaintea lui Saul şi slugilor lui şi ei au mâncat; apoi s-au sculat şi au plecat în aceeaşi noapte”.
…S-a întâmplat ce a fost prezis: a doua zi, Saul şi 3 fii ai săi au pierit în bătălia cu Filistenii de la Muntele Ghelbu / Ghelboa. Ceea ce s-a petrecut a fost că pentru aflarea verdictului regele s-a travestit deoarece a intrat pe teritoriul inamic (în Ţinutul Ghirga-siţilor / Gherghe-seilor, la poalele Muntelui Tavor / Tabor 32,41 lat. N, 35,23 long. E), relatarea fiind o satiră la adresa lui: a prigonit necromanţia - chemarea morţilor pentru aflarea viitorului - însă aflat în panică a ajuns să apeleze la ea; în Egipt, autorul Cărţii Morţilor era creditat a fi fost Ham, bunicul lui Gherghe-seu. “Enciclopedia Evreiască” menţionează credinţa rabinilor că în primul an după deces sufletul mortului poate fi apelat - în Biblia Evreiască despre vrăjitoarea din En-dor e scris că “poseda un talisman” - legătura fiind împărţită: ea îl vedea însă nu-l auzea, Saul nu-l vedea dar îl auzea, ceilalţi nepercepând ceva (e de remarcat că termenul Evreiesc pentru trecerea sufletului după moarte într-o altă formă fizică este Gilgul / Ghirgur, despre care filozoful Evreu Gershom Scholem 1897-1982 - fondatorul Academiei Moderne de studiere a Cabalei - a precizat că “provine din aceeaşi rădăcină ca şi cuvântul cerc sau ciclu şi prin urmare esenţa sensului său e similară cu idealul Roţii Karmice” / ce nu reprezintă decât oameni care îşi proiectează durerea şi încearcă s-o trateze într-o relaţie cu altcineva).  

Gilgul / Ghirgur
Mulţi cercetători au identificat vrăjitoarea ca practicantă a Oracolului Sibilinic larg răspândit la sfârşitul mileniului II î.C. - în acea regiune locuită de Gherghe-sei / Ghirga-siţi - ca tradiţie moştenită din timpuri străvechi, pe linie feminină; faptul că profesa ritualul Gherghiţilor şi faptul că era băştinaşă în Teritoriul Gherga sunt printre argumentele că mama ei era Ghergană. Trebuie ştiut că în vechime influenţele erau mai ales dinspre răsărit: din N Indiei în Mesopotamia / Canaan, până în Egipt. Pe atunci, dialogul cu “Lumea Cealaltă” era vast practicat: de exemplu, cu 2 secole înainte, după Războiul Troian, învingătorul Odiseu / Ulise, rătăcit la întoarcerea spre casă, a invocat în stil Egiptean vechi sufletul unui vâslaş recent decedat, aflând că acela fiind beat şi-a rupt gâtul căzând de pe casa lui Circe din Italiana Cume, unde Ulise iubindu-se cu vrăjitoarea Circe (în Greacă Kirke / Κίρκη) a avut 2 copii; traducerea în Română de academicianul Aromân George Murnu 1868-1957 a “Odiseii” realizată de Homer a menţionat că pasajul invocaţiei Egiptene cu cele 30 de versuri a fost cenzurat de “criticii alexandrini” din papirusul Oxyrhynchus 412, aceleaşi papirusuri - ale Gheorgoilor din Oaza Egipteană Fayum - de altfel notând aşezarea Gherga de pe Nil şi admirativ cu denumirea de Pa-kerke, ca în cel cu numărul 3046 din imaginea următoare:

Pa-kerke = Gherga

În 1981, arheologul biblic Pairman Brown a legat vrăjitoarea Canaanită de Cume: “Scriitorul Roman Varro în secolul I î.C. a menţionat Sibile în Cimeria / Crimeea, Frigia, etc. iar geograful Grec Pausania în secolul II a indicat Sibile în Cume şi Palestina; Varro, care afirma că Sibila era de lângă Gergithium, a dat Sibilei din Cume numele nimfei Herophile (îngropată - conform lui Pausania - în Alexandria Troiei). Practica vrăjitoarei din En-dor era similară Sibilei şi ea s-a putut transmite în Palestina de către Gherghiţii Troiani, aflaţi în relaţie cu Ghirgaşiţii de acolo”.

Broderia Kirkagatsch

A fost observată în versiunea Ebraică a Bibliei utilizarea denumirii Gentilice a vrăjitoarei, de exemplu în 2008 de către Dr. Jane Lightfood de la Universitatea Britanică Oxford - cuvânt similar cu cel utilizat în “Faptele Apostolilor” 16:16 pentru ghicitoarea din cetatea Tiatirelor din V Anatoliei - ceea ce ar însemna, pe lângă cunoaştere, caracterul nativ al purtătoarei / Gentilii fiind neamurile Caucaziene cu care au interferat Evreii vechi (Tiatira / azi Akhisar 38,55 lat. N, 27,50 long. E în Turcia, în fostul spaţiu Gherga de la limita Misiei cu Lidia - o colonie Machedonă conform Anatolianului Strabon în “Geografia” XIII 4:4 - a fost una dintre cele 7 biserici ale revelaţiei, nominalizată de Biblie cu episcopat la începutul creştinismului / denumit Kirkagatsch, după denumirea unei varietăți de bumbac Anatolian); de altfel, deja în timpul regelui Saul, la Cume - în Peninsula Italică - Cultul Sibilei era instituit de către Anatolienii Gherga ca artă magică de prim ordin, ce prin Ghirghe / Circe, cu pisici considerate ca însoţitoare, a devenit clasicul prototip al vrăjitoarelor Medievale în Europa, având pentagrama, semnul secret al Zeiţei Iştar (pentagrama - componenta feminină sacră a lucrurilor - provine din V Asiei, niciodată asociată cu răul, reprezentând puterea imperială asociată venerării naturii), ca simbolul cel mai utilizat / cea cu vârful în jos era opusul ei malefic:

“Dicționarul de imagini și simboluri biblice” editat în SUA de Lelend Ryken, James Wilhoit și Tremper Longman în 1998 a precizat că “femeia din Endor nu este numită vrăjitoare în textul Bibliei; această titulatură este folosită doar în titlurile și rezumatele unor versiuni și este o urmare a faptului că expresia ‘vrăjitoarea din Endor’ a intrat în literatură și în vorbirea curentă: ea era de fapt cineva care consulta spiritele morților și nu o vrăjitoare în sensul mai larg al termenului”. Ea era o Magiciană / Magă (ori ceea ce vechii Greci știau ca “evocatoare”). Chestiunea a rămas de actualitate: Parlamentul României a definit în 2010 practicile oculte ca “activităţi de vrăjitorie şi ghicit, prin invocarea unor realităţi spirituale demonice”, vrăjitoria ca “ritual magic prin care se invocă realităţi spirituale demonice, cu scopul de a înlătura anumite boli, de a reface sau destrăma legăturile între oameni”, farmecele ca “legături de vrăjitorie” iar ghicitoarea ca “persoana care se îndeletniceşte cu prezicerea viitorului”.